Fiecare dimineață e începutul unei povești pe care o scrii chiar tu
Vom rămâne în istorie drept generaţia care ia antidepresive ca să scape de efectele nefericirii, în loc să ia decizii ca să scape de cauze?
Cine ești tu când nu e nimeni de față?
Cine e în gândurile tale când nu ești nevoită să ți le rostești cu voce tare?
Unii spun că dai dovadă de superficialitate când faci terapie prin shopping. Sunt acei oameni pentru care să lași problemele și să reînveți să trăiești și să zâmbești nu e soluția potrivită. Ei nu vor să scape de probleme, vor să învețe cum să trăiască… cu ele.
Uită-le.
Uită-l.
Uită-te pe tine așa cum erai atunci. De ce? Păi uită-te la tine cum arăți astăzi!
Fruntea și standardele sus!
Bărbații nu-și pot purta prea bine de grijă singuri. Sunt ca niște cățeluși maidanezi. Gura mare și căpușe-n bot. Ciulini peste tot.
Sacoul pe care i-l călcai tu a ajuns la gunoi, cu o urmă de fier de călcat. Era prima dată când încerca să calce singur. Mda, principiile și le-a călcat mai ușor.
Tu, femeie? Tu de ce te plângi?
Plângi după un viitor care nu se va mai întâmpla?
Și dacă îl schimbi pe unul mai bun? Cât plângi niciun viitor nu are cum să se întâmple!
Femeile sunt, după despărțiri, ca pisicile. Se îngrijesc singure foarte bine.
Dacă nu mai e ținută de mână și nici ținută-n frâu, își alege o ținută de covor roșu!
Fiecare dimineață e începutul unei povești pe care o scrii chiar tu.
Scrie una bună.
Guest-post Radu F. Constantinescu
Tu ce parere ai?