Nu există “mă cobor la nivelul tău” și îți “zic vreo două să nu le poți duce”.
Oamenii care se “coboară” sunt deja la acel nivel.
Doar nu vor să admită.

Cea mai importantă formă de respect este să te respecți pe tine însuți. Și atunci nu contează cine te vede, tu te porți la fel. Îți respecți principiile. Indiferent dacă ai de câștigat sau de pierdut.

Nu fac un bine pentru aplauze.
Nu fac un rău ca să mă răzbun.
Îmi aleg cuvintele. Politicos, dar ferm.
Mai ales femeile pot să fie categorice fără să ridice vocea.
Tăcerea poate să fie cel mai bun răspuns când ai de-a face cu cineva cu care chiar “n-ai ce să vorbești”.

O rochie elegantă pe o femeie ușoară nu o transformă în doamnă. Să fii doamnă e o calitate a ta, nu un rezultat al stării civile 🙂 Nu ai nevoie de un bărbat ca să fii o doamnă, așa cum niciun bărbat nu te poate transforma într-una. Sunt femei care poartă o rochie și femei care cel mult completează o ținută. Femei-umeraș-de-haine. O afirmație care li se pare scandaloasă doar femeilor la care doar hainele au personalitate.
Bărbaților le plac femeile care au chiar și dublă personalitate mai degrabă decât cele care n-au niciuna 🙂

Respectă-ți promisiunile.
E mai ușor dacă nu te grăbești să le faci oricui.
Respectă-ți prietenii.
Vine natural dacă îi alegi cu grijă, după ceea ce fac, nu după ceea ce spun.

Un prieten mai în vârstă spunea că femeile care se dezbracă foarte ușor sunt cele care n-au nimic de spus. Și la un moment dat te plictisești și să le dezbraci, că mai mult decât întâlnesc ochii, mâinile sau altele… n-ai ce să găsești.
De fapt… nici nu poți să iubești o femeie pe care nu o respecți, dar pentru asta trebuie să se respecte mai întâi ea însăși.

Guest-post Radu F. Constantinescu