Spune-ne despre tine, Alexandra

Alexandra Florea: Sunt medic rezident, am  absolvit facultatea de  medicină în 2015 și mi-am ales specializarea medicină internă. Medicina internă este diferit percepută în restul Europei, față de cum este percepută în țară, și este abordată diferit. Prin faptul că presupune cunoașterea noțiunilor regăsite în celelalte specializări medicale, abordarea pacientului este una holista, accentul se pune pe diagnosticul diferențial, deci este nevoie de interdisciplinaritate și munca de echipă.

Studenții români la medicină se angajează în alte țări imediat cum termină, e adevărat?

AF: Nu toți. În ultimul timp trendul este în scădere. S-au îmbunătățit câteva lucruri în țară, medicii sunt mult mai bine plătiți acum, defapt salariile au ajuns la același nivel cu cele din restul Europei, iar în Franța de exemplu, programul de lucru este mult mai lung ca la noi, însă sistemul lor medical este bine organizat în ceea ce privește serviciile sociale adresate pacientului, se pune mare accent pe consilierea psihologică și socială, de care pacientul beneficiază în spital, dar și după externare; există numeroase centre geriatrice, centre pentru institutionalizarea persoanelor cu dizabilități, în România, mai puțin spre deloc.

Eu am făcut 3 ani de rezidențiat în țară după care am dorit să am experiența de a fi rezident în Franța. Tot ceea ce am făcut eu, a fost să merg la un târg de joburi medicale, acolo am luat contact cu un grup de recrutare care oferea facilități celor interesați de o experiență în sistemul medical francez, cum ar fi cursuri de limba sau prezentarea CV-ului diferitelor spitale.

A fost diferită experiența de lucru pe care am avut-o în Franța, dar mă așteptam la asta, de asta am și luat decizia de a pleca. Primele provocări au fost legate de integrarea într-un sistem unde totul se bazează pe colaborare, colegialitate, echipă, unde asistentele făceau parte din demersul diagnostic al pacientului, mi-a plăcut foarte mult asta. Profesional, consider ca am evoluat.

Când e pentru tine o zi reușită?

AF: Când reușesc să parcurg o parte din task-urile  pe care mi le propun sau când reușesc să parcurg numărul de articole pe care mi-l propun, lucru care nu mereu se întâmplă, citesc acolo unde mă duce dopamina, nu întotdeauna ceea ce îmi propun. Altfel, o zi reușită, chiar foarte reușită, este o zi ieșită din cotidian și care se încheie epic. Depinde cum îți definești cotidianul.

De ce ți-ai ales medicina?

Mi-am ales medicina din curiozitate și pasiune pentru știință în primul rând, dar și pentru că este un domeniu științific în continuă dezvoltare și descoperire, pot să am certitudinea că nu voi parcurge niciodată complet domeniul și totodată certitudinea că nu mă voi plictisi vreodată, și pentru ca pot face parte dintr-un proces și dintr-un colectiv care are ca scop creșterea calității vieții oamenilor, pe termen scurt și pe termen lung.

Ce alte pasiuni mai ai?

AF: Cumva pasiunile mele sunt antagonice. Pentru că uite, eu am ales să fac medicina, asta înseamnă că trebuie să fiu atașată unui spital sau unui program zilnic. Ce mi-ar plăcea cel mai mult ar fi să călătoresc, să cunosc oamenii autentici din spatele unor culturi sau tradiții mai puțin cunoscute și să trăiesc o perioadă precum ei, să mănânc cum mănâncă ei, sa am aceleași ritualuri. Mi-ar plăcea sa petrec ceva timp în India. Cunosc un medic care a reușit să îmbine cele două pasiuni, s-a specializat în Londra pe obstetrică – ginecologie apoi s-a mutat în Noua Zeelandă, și a cumpărat un ecograf portabil și se plimbă cu  barca, călătorește și tratează oamenii de la sate. Genial! Deci se poate.

Ascult foarte multă muzică și uneori pictez. Într-un scenariu cu mai mult timp liber, mi-ar plăcea să am resurse (și timp cred că aș găsi) astfel încât să învăț să creez o piesă vestimentară, așa cum mi-aș imagina-o și să pot să o fac eu cu mâna mea.

Ai vreun proiect personal?

AF: Primul meu proiect este să îmi amenajez o dependință din apartament unde îmi voi face un mic atelier de pictură.

Cum crezi ca o să salvăm lumea?

AF: În primul rând, lumea suntem noi. Primul pas salvator este ca noi să fim autentici. Asta necesită un proces destul de vast de cunoaștere personală care intră în atribuția fiecăruia. Dar în afară de asta, presupunând că am ajuns la acest nivel și poate mulți dintre noi au ajuns la nivelul ăsta de autocunoaștere, cel mai important este să o exprimăm. Să ne exprimăm valorile, ceea ce știm și ceea ce am aflat despre noi în fiecare acțiune pe care o facem, fie că este vorba de produsele pe care le consumăm, locurile pe care le vizitam, oamenii pe care îi aplaudăm. Trendul marketingului și consumului în societate este dictat de preferințele consumatorilor și dacă ceea ce alegi tu să consumi este în conformitate cu ceea ce ești tu ca persoană atunci și lumea se va alinia la această mișcare autentică.

Nu cred că e necesar să spunem că trebuie să schimbăm lumea într-un fel sau altul, ci că putem să facem ca lumea să fie mai autentică, adică în conformitate cu ceea ce suntem noi.

Ai venit azi la ședința foto cu Tedi, sora ta. E singura ta soră?

AF: Suntem 4 surori. Tedi (Teodora) este sora numărul 3, eu sunt sora numărul 1. Rebeca este sora numărul 2 și Mara este numărul 4. Mara este model la agenția Urbanik models, dacă nu era sub contract făceam shootingul și cu ea. Mara e pasionată de actorie, face tot timpul filme scurte în care joacă un scenariu pe care și-l imaginează si e chiar  genială, dar tot medicină vrea să facă pe viitor. Am contaminat-o și pe ea.  Si Tedi  îmi împărtășește pasiunea, acum se pregătește să intre la medicină.

Cum se descurcă tatăl vostru cu 5 fete?

AF: Suntem 6 acum, pentru că Rebeca a născut o fetiță. Îi place să ne surprindă cu diverse cadouri, ne alege rochii, pantofi, parfumuri. Nu știu cum face, dar mereu se

potrivesc fiecăreia. Uite rochia pe care o port azi, el mi-a dăruit-o.

Tedi, ce înseamnă pentru tine o femeie activă?

Tedi Florea: O femeie activă este o femeie care face ceva cu viața ei, cu pasiunile ei, încearcă să se dezvolte pe orice plan, să iasă din zona de confort. Să se dezvolte pe plan personal în primul rând.

Ce pasiuni ai?

TF: Pasiunile mele sunt cititul, pictura, fotografia. Ca proiect am pagina de instagram (intedismind), am avut un blog de recenzii pentru cărți prin care colaboram cu diverse edituri. Citeam cărți și scriam recenzii. Dar de când mă pregătesc pentru medicină nu mai am timp pentru proiectul ăsta.

De ce nu literatură și medicină?

TF: Prin medicină cred ca mă înconjor de oameni, chiar dacă sunt introvertită, nu aș putea să fac o carieră din citit, să mă închid în casă și să scriu recenzii.

Când e pentru tine o zi reușită?

TF: În primul rând când reușesc sa fac ce mi-am propus. Eu in fiecare zi am o lista cu ceea ce mi-am propus sa fac în ziua respectivă și sunt cea mai fericită când fac tot ce mi-am propus sau chiar mai mult. Scopul meu principal este să intru la facultate și faptul că mă apropii de acest obiectiv mă face foarte fericită.

Tu cum crezi că o să salvăm lumea?

TF: Sunt foarte multe moduri de a salva lumea și trebuie să fie implicați foarte mulți oameni pentru a salva lumea nu? Sincer eu mă gândesc foarte mult la reciclare și la atitudinea asta mai eco. Ăsta ar fi un prim pas pentru mine.

AF: Când duce plasticul la zona de reciclare mereu se întreabă „oare cei care le vor lua, vor face ce trebuie cu ele?”

 

Alexandra Florea, medic rezident

Tedi Florea, studentă

Foto și interviu: Marius Tudose

Accesorii și haine: YOKKO, Optimef, Ana Ilie, Irina Akkaya