Interviu de Gianina Corondan pentru YOKKO
www.gianinacorondan.ro

G: Ce meserie ai și cum ai ajuns la design?

I: Sunt florist din 2013, iar pasiunea pentru tricotaje o am din copilărie. De când mă știu am purtat haine făcute de mama mea sau de mine. Din 2015 am făcut pasul spre public din dorința de a împărtăși cu ceilalți darul ce mi-a fost dat.

G: Cum ai descrie produsele tale? Ce se detașează la ele?

I: Sunt produse lucrate cu drag de fire, drag de frumos și de culori. Sunt produse în care mi-am integrat bucățele de suflet, timp și talent, iar asta le oferă acel "ceva" special, ce se simte de către persoana ce poartă respectivele produse. Nu sunt doar haine, sunt prietene apropiate.

G: Cum este o zi împlinită pentru tine?

I: O zi împlinită pentru mine este atunci când un om se îndrăgostește de ceva ieșit din mâinile mele, fie că este un buchet, aranjament, jachetă, pulover sau fular.

G: Care a fost cea mai mare reușită a ta din domeniul designului?

I: Nu pot să descriu doar o reușită, deoarece fiecare proiect de-al meu, dacă își atinge scopul de a aduce fericire și confort cuiva, atunci asta este o mare realizare pentru mine.

G: Care este portretul clientului tău?

I: Clientul meu este un Om puternic, îndrăzneț, ce-și croiește singur propriile reguli și le urmează neabătut de gura lumii. Este un om ce apreciază calitatea, unicitatea și este conștient că orice lucru bun se obține prin efort și muncă intensă.

G: Cum ți-ar plăcea să arate piața de design național și internațional?

I: Pe piața de design național îmi doresc din tot sufletul să văd cât mai multe produse realizate pe plan local cu materiale locale. Îmi doresc să avem din nou cânepă, in și bumbac, producție locală. Îmi doresc ca lâna românească să fie prelucrată mai bine și folosită cât mai des, pentru că este o resursă neprețuită. Îmi doresc să văd cât mai multe produse originale și nu fake-uri internaționale. Pe plan internațional, nu sunt eu în măsură să am o un cuvânt de spus, dar totuși consider că industria modei s-a pierdut în superficialitate în goana după bani și atenție, iar asta nu duce la nimic bun pe termen lung.

G: În ce măsură apreciază românii ceva “made în România”? Dar străinii?

I: Ați atins un punct critic. Din experiența personală, pot să vă spun că am identificat trei categorii de români:
-prima categorie este formată din persoanele ce știu să coasă/tricoteze/croșeteze/brodeze etc și nu sunt atrași de obiecte handmade, în parte pentru că merg pe principiul "dacă eu știu să le fac, de ce să dau cuiva bani pentru asta? și în parte pentru că traumele comunismului, perioadă în care opțiunile vestimentare se limitau la ați face singură hainele, sunt încă prezente în memoria colectivă.
-a doua categorie este formată din persoane ce nu știu să facă nimic din cele menționate mai sus, dar merg pe ideea nu-ți dau atâția bani pe produsul respectiv, indiferent cât e de frumos, mă duc la bunica/mătușa/mama și mi-l face pe gratis.
- iar a treia categorie este formată din cei ce pun preț pe autentic și unic și chiar dacă nu au posibilități financiare mari, fac eforturi și achiziționează un produs handmade, fiind conștienți că au făcut o investiție bună. 
În ceea ce privește străinii, ei pun preț foarte mare pe produsele tradiționale românești, dar asta bănuiesc că se întâmplă deoarece au fost și sunt bine promovate.

G: Cum ți-a fost în carantina? În ce fel a afectat munca ta de designer?

I: La limita subzistenței. Pe partea floristică a fost un blocaj 100% iar pe partea de tricotaje, am avut comenzi cât să nu mor de foame. Dar în principiu Atelierul nu a fost afectat prea tare, am reușit să cresc numărul de urmăritori în social-media, să îmbunătățesc calitatea pozelor și să cresc stocul de produse finite.

G: Ce ți-ar plăcea să spună lumea despre Vitrina YOKKO, împodobită și cu produsele create de tine? Cum ai vrea să reacționeze? Ce ai mai adăugă?

I: Este o vitrină colorată și atrăgătoare, unde merinosul meu se integrează perfect și sunt absolut convinsă că oamenii vor fi atrași atât de produsele mele cât și de celelalte, vor intra în magazin, le vor proba și le vor cumpăra pe acelea ce le pun personalitatea în valoare. Aș adăuga flori. Multe flori, dar știu că sunt subiectivă, întrucât eu nu văd viața de zi cu zi fără flori.

G: Cum va arăta lumea modei în viitor?

I: Dacă nu se vor opera câteva schimbări esențiale, aș zice că va arăta destul de sumbru. Am ajuns în punctul în care nu se mai pune problema să inventăm roata (cum a făcut Coco), ci doar o putem îmbunătăți, iar asta se face prin acțiuni cumpătate și de bun simț.